Ecosistemele băncilor și ale instituțiilor microfinanciare: cooperare sau concurență
Piața financiară modernă reprezintă un ecosistem complex și în continuă schimbare. În cadrul acestuia, structurile bancare tradiționale și organizațiile flexibile de microfinanțare (OMF) joacă un rol din ce în ce mai important. La prima vedere, pare că aceste două tipuri de instituții financiare se află într-o concurență acerbă, luptând pentru același client. Cu toate acestea, o analiză mai aprofundată arată că relațiile dintre ele sunt mult mai complexe și mai multifacetate.
Ce este o ecosistemă în sectorul financiar
Băncile și OMF se străduiesc nu doar să furnizeze bani, ci și să păstreze clientul în propriul spațiu digital. În același timp, ele au propriul mediu bine pus la punct și propria reputație.
Băncile: stabilitate, amploare, încredere
Sectorul bancar este asociat în mod tradițional cu fiabilitatea, reglementarea și produsele pe termen lung. Băncile oferă o gamă largă de servicii: de la depozite și ipoteci până la soluții de investiții și credite corporative. Ecosistemele lor sunt construite în jurul:
rețeaua de sucursale;
serviciilor bancare mobile și online;
integrării cu serviciile publice;
programelor de loialitate și vânzări încrucișate.
Băncile lucrează cu clienți care au venituri stabile, istoric de credit și sunt dispuși să treacă prin proceduri complexe de verificare. Acest lucru le face mai puțin flexibile, dar mai stabile.
IMF: viteză, accesibilitate, risc
Organizațiile microfinanciare au apărut ca o alternativă la bănci. În special pentru cei care nu pot obține un credit clasic. Avantajele lor cheie:
cerințe minime privind documentele;
înregistrare online în 10-15 minute;
accesibilitate pentru persoanele care lucrează pe cont propriu, studenți, pensionari;
conversie ridicată și automatizare.
MFO-urile activează în segmentul creditelor pe termen scurt, adesea cu rate ridicate. Ecosistemele lor sunt construite în jurul aplicațiilor mobile, algoritmilor de scorare și integrărilor partenere (de exemplu, cu piețele sau serviciile de livrare).
Puncte de concurență
Principala concurență între bănci și MFO se desfășoară în domeniul creditării cu amănuntul. Și, deși audiențele lor țintă au fost diferite de-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea tehnologiilor, această graniță devine din ce în ce mai neclară.
Baza de clienți
Inițial, băncile se orientau către clienții cu un istoric de credit bun, venituri oficiale și o solvabilitate ridicată. IMF-urile ocupau nișa, lucrând cu clienții respinși de bănci — studenți, freelanceri, persoane fără un loc de muncă oficial sau cu un istoric de credit imperfect.
Cu toate acestea, astăzi IMF-urile atrag în mod activ și clienții băncilor, oferindu-le rapiditate și comoditate. Băncile, la rândul lor, încep să dezvolte produse pentru un public mai larg, concurând cu IMF-urile în segmentul creditelor mici.
Rapiditate și comoditate
Acesta este unul dintre principalele avantaje ale IMF-urilor. Procesul de aprobare și acordare a împrumutului durează câteva minute. Băncile, cu procedurile lor birocratice complexe, adesea nu pot concura în acest sens.
Pentru a nu pierde clienți, băncile sunt nevoite să investească în digitalizare, să reducă timpul de examinare a cererilor și să simplifice cerințele privind documentele. Acest lucru afectează în mod direct modelul lor de afaceri, făcându-l mai flexibil și mai orientat către client.
Tehnologii
Soluțiile fintech pe care MFI le implementează în mod activ sunt:
scoring online;
aplicații mobile;
sisteme automatizate de aprobare).
Acestea au devenit un fel de „armă” în lupta concurențială. Băncile sunt nevoite fie să cumpere aceste tehnologii, fie să le dezvolte pe cont propriu, pentru a nu rămâne în urmă din punct de vedere tehnologic.
Puncte de cooperare: Unde se intersectează interesele?
În ciuda concurenței, băncile și IMF-urile găsesc numeroase puncte de colaborare care sunt avantajoase pentru ambele părți:
Creditarea pentru IMF-uri de către bănci. Paradoxal, dar multe companii de microfinanțare sunt ele însele clienți. Băncile le acordă linii de credit pentru a-și completa capitalul circulant, care este apoi utilizat pentru acordarea de microcredite. Pentru bănci, aceasta este o nouă sursă de venit, iar pentru IMF-uri – acces la finanțare mai ieftină decât, de exemplu, fondurile investitorilor privați. Acesta este un exemplu clasic al modului în care actorii tradiționali și cei din domeniul fintech creează lanțuri reciproc avantajoase.
Îmbunătățirea istoricului de credit al clienților. Acesta este unul dintre cele mai elocvente exemple de simbioză. Un client care nu poate obține un credit de la bancă din cauza lipsei sau a istoricului de credit negativ se adresează unei instituții financiare microfinanciare. Dacă rambursează conștiincios și la timp mai multe împrumuturi, istoricul său de credit se îmbunătățește. Ca urmare, el devine un client atractiv pentru bănci, care îi pot oferi credite mai avantajoase și mai mari, de exemplu, un credit ipotecar sau un credit auto. În acest sistem, MFO joacă rolul unui fel de „trambulină” sau „lift social”, care pregătește clientul pentru produse bancare mai serioase.
Parteneriate tehnologice. Multe bănci mari înțeleg că este mai ușor să nu concureze cu IMF-urile, ci să le integreze tehnologiile. Băncile pot cumpăra soluții IT gata făcute sau pot colabora cu start-up-uri fintech pentru a crea produse comune. De exemplu, o bancă poate utiliza modele de scoring dezvoltate de IMF-uri pentru a evalua mai rapid riscurile asociate produselor sale de credit.
De asemenea, băncile și IMF-urile pot colabora, împărțind segmente de piață. Băncile se concentrează pe credite mari și pe termen lung, unde riscurile sunt mai mici, iar organizațiile de microfinanțare își asumă riscurile asociate împrumuturilor pe termen scurt și de mică valoare. Astfel, ele nu concurează atât de mult, cât se completează reciproc, oferind clienților o gamă completă de servicii financiare.
Ce este mai avantajos pentru client
Din punctul de vedere al consumatorului, concurența și cooperarea dintre bănci și MFO oferă avantaje diferite. De exemplu, concurența stimulează condiții mai avantajoase, iar cooperarea simplifică accesul la servicii. Clientul primește totul într-un singur loc, fără a fi nevoie să descarce mai multe aplicații sau să creeze conturi.
În viitor, cel mai probabil, piața se va dezvolta în formatul ecosistemelor hibride. Băncile nu vor putea înlocui complet IMF-urile în segmentul microcreditelor — modelele de afaceri sunt prea diferite. Dar nici IMF-urile nu vor înlocui băncile, deoarece acestea din urmă dispun de infrastructură, licențe și încrederea clienților.
Concluzie
Băncile și IMF-urile nu sunt dușmani, ci participanți la aceeași piață. Ele concurează pentru clienți, dar colaborează din ce în ce mai des în domeniul tehnologiilor, datelor și infrastructurii. În viitor, granițele dintre ele vor fi din ce în ce mai puțin vizibile, iar ecosistemele vor fi mai flexibile. Pentru client, acest lucru înseamnă un singur lucru: alegerea nu trebuie făcută în funcție de imagine, ci de esență. Cine oferă condiții corecte, servicii convenabile și respect față de utilizator, acela câștigă.
