Perspectivele pieței microfinanțării în următorii 5 ani

Microfinanțarea este unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieței financiare. În ultimii ani, aceasta a evoluat de la un instrument de nișă pentru grupurile vulnerabile la o parte integrantă a economiei digitale. În următorii cinci ani, piața microcreditelor va suferi transformări majore: tehnologice, de reglementare și comportamentale.

Situația actuală a pieței microcreditelor în România

Piața română de microfinanțare s-a dezvoltat istoric ca un instrument important de incluziune financiară. Cu toate acestea, perioada de reglementare relativ slabă a rămas în trecut. Sub influența atât a proceselor interne, cât și a tendințelor europene (cum ar fi Directiva CCD — Consumer Credit Directive), autoritățile de reglementare române intensifică supravegherea sectorului.

Au fost introduse și continuă să fie înăsprite normele privind verificarea solvabilității debitorilor, transparența condițiilor contractuale și limitarea costului total al creditului. Acest lucru a dus la reducerea numărului de operatori, iar cei rămași au fost nevoiți să-și revizuiască modelele de afaceri. Accentul s-a mutat pe sustenabilitate și responsabilitate, și nu pe expansiune agresivă.

Digitalizarea: de la aplicații la ecosisteme

Tehnologiile digitale au schimbat deja microfinanțarea, dar în următorii ani vor deveni nucleul acesteia. MFO-urile nu vor fi doar mobile, ci se vor transforma în ecosisteme fintech complete, care vor reuni:

• microcredite;

• servicii de plată;

• asigurări;

• investiții;

• planificarea financiară.

Vor apărea „superaplicații” în care utilizatorul va putea nu numai să ia un împrumut, ci și să-și gestioneze finanțele, să primească recomandări și să participe la programe de loialitate. Inteligența artificială și învățarea automată vor fi utilizate pentru personalizarea ofertelor, evaluarea riscurilor și aprobarea automată a cererilor.

Scorul comportamental și datele alternative

Metodele clasice de evaluare a solvabilității — certificate de venituri, istoric de credit — cedează treptat locul scorului comportamental. În prezent, instituțiile financiare nebanciare analizează:

• activitatea pe rețelele sociale;

• geolocalizarea;

• comportamentul în aplicație;

• frecvența achizițiilor;

• stilul de comunicare cu serviciul de asistență.

În următorii ani, astfel de metode vor deveni standard. Acest lucru va permite acordarea de împrumuturi celor care anterior erau excluși din sistemul financiar: persoanele care desfășoară activități independente, studenții, migranții, persoanele fără venituri oficiale. Cu toate acestea, acest lucru ridică și probleme de etică și confidențialitate, care vor necesita reglementare.

Modificări de reglementare: echilibru între accesibilitate și protecție

Creșterea microfinanțării duce inevitabil la intensificarea controlului. În următorii 5 ani se preconizează:

• restricționarea ratelor dobânzilor

• standardizarea contractelor

• protecția datelor cu caracter personal

• reglementarea activității de colectare a creanțelor

• introducerea mecanismelor de faliment pentru persoane fizice

Obiectivul este de a menține accesibilitatea microîmprumuturilor, protejând în același timp debitorii împotriva abuzurilor. Acest lucru este deosebit de important în țările cu un nivel ridicat de digitalizare, unde obținerea unui împrumut durează câteva minute, iar consecințele se resimt ani de zile.

Incluziunea financiară și rolul social al IMF

Microfinanțarea este considerată din ce în ce mai mult un instrument de incluziune financiară. În următorii ani, IMF-urile vor juca un rol cheie în:

• sprijinirea întreprinderilor mici

• finanțarea educației

• ajutorarea persoanelor strămutate și a migranților

• depășirea inegalității digitale

Se preconizează o creștere a programelor de microcreditare cu participarea statului, a ONG-urilor și a organizațiilor internaționale. Acest lucru va deschide noi piețe și va spori încrederea în acest sector.

Concurența cu băncile și fintech-urile

Granițele dintre IMF-uri, bănci și companii fintech vor dispărea. Deja acum băncile lansează produse de microcreditare, iar IMF-urile oferă carduri bancare și soluții de investiții. În următorii ani vom vedea:

• modele hibride;

• platforme comune;

• schimbul de date prin open banking;

• concurență pentru clienți nu în funcție de tipul de organizație, ci în funcție de comoditate și viteză.

Va câștiga cel care va oferi condiții transparente, servicii rapide și respect față de utilizator.

Expansiunea în noi regiuni și segmente

Microfinanțarea se dezvoltă activ în țările din Africa, Asia de Sud și America Latină, unde sistemul bancar tradițional este slab dezvoltat. Platformele mobile care funcționează pe modelul M-Pesa (Kenya) devin un model de urmat în alte țări.

În plus, crește interesul pentru microfinanțare în zonele rurale, în rândul femeilor antreprenoare, al tinerilor și al migranților. Aceste grupuri sunt tradițional defavorizate în ceea ce privește serviciile financiare, ceea ce le face perspective pentru IMF.

Riscuri și provocări

În ciuda creșterii susținute și a importanței sociale, piața microfinanțării se confruntă cu o serie de riscuri sistemice care pot afecta dezvoltarea sa în următorii ani. Una dintre provocările cheie rămâne gradul ridicat de îndatorare al clienților, în special în condițiile unei situații macroeconomice instabile. Grupurile vulnerabile ale populației, la care apelează adesea organizațiile de microfinanțare, sunt expuse șocurilor financiare, ceea ce crește riscul de neplată a împrumuturilor și reduce stabilitatea portofoliului.

O amenințare suplimentară o reprezintă înăsprirea reglementărilor din partea statului. Introducerea de noi restricții privind ratele dobânzilor, cerințele de transparență și capital poate reduce numărul de jucători de pe piață, în special în rândul companiilor mici, care nu dispun de suficiente rezerve de lichidități. Acest lucru, la rândul său, poate duce la reducerea accesibilității serviciilor de microfinanțare pentru populație.

Riscurile tehnologice devin, de asemenea, tot mai relevante. Pe de o parte, digitalizarea deschide noi oportunități pentru automatizarea proceselor și extinderea bazei de clienți. Pe de altă parte, aceasta necesită investiții semnificative în securitatea cibernetică, protecția datelor cu caracter personal și stabilitatea infrastructurii IT. Încălcările în aceste domenii pot duce nu numai la pierderi financiare, ci și la afectarea reputației companiei.

În cele din urmă, o provocare importantă rămâne necesitatea adaptării modelelor de afaceri la așteptările în schimbare ale clienților. Consumatorii moderni cer mai multă transparență, flexibilitate și responsabilitate socială din partea organizațiilor financiare. Companiile care nu vor reuși să se adapteze la timp riscă să piardă încrederea publicului și să cedeze pozițiile unor jucători mai inovatori.

Concluzie

În următorii cinci ani, microfinanțarea va trece de la un canal financiar „alternativ” la unul „principal” pentru milioane de oameni din întreaga lume. Aceasta va fi strâns integrată cu platformele digitale, susținută de tehnologii și politici de reglementare și orientată către dezvoltarea durabilă.